Cât mai avem până la un nou Război Rece și care sunt cele mai importante două lucruri pe care NATO și UE trebuie să le facă în fața lui Putin

Cele mai importante două lucruri în răspunsul UE și SUA la „politicile agresive și îngrijorătoare” ale lui Vladimir Putin sunt sprijinirea economiei Ucrainei mult peste programul de finanțare al Fondului Monetar Internațional și păstrarea unui front comun pe axa Bruxelles-Washington în relația cu Rusia, a declarat, luni, la București, fostul însărcinat cu afaceri din cadrul Ambasadei SUA, Mark Taplin.

Expert în spațiul sovietic, care a fost la post inclusiv la Kiev, Taplin a făcut o evaluare pozitivă a răspunsului NATO la criza regională declanșată de anexarea Crimeei de către Rusia, în urmă cu an și războiul din estul Ucrainei care a urmat. De asemenea, diplomatul a spus că nu crede că asistăm la un nou Război Rece atâta vreme cât situația nu continuă să se înrăutățească în regiune, din cauza Rusiei.

Chiar și așa, Ucraina trebuie ajutată să rămână intreagă în următoarele nouă luni, un an, a spus americanul, care a subliniat dimensiunea, subestimată de mulți, a sprijinului economic de care are nevoie Ucraina: „O mare provocare pentru Alianță și pentru UE este stabilizarea economică a Ucrainei. Sincer, cred că, deși impresionant, pachetul FMI trebuie să fie mai mare”.

Deși poziția lui nu este împărtășită de toți observatorii, americanul vede un succes în răspunsul SUA și UE din ultimul an la această criză, pentru că s-a menținut un front comun, „în ciuda încercărilor Kremlinului de a-i dezbina pe aliați, atât în interiorul UE, dar și să creeze diviziuni dincolo de Atlantic”. „Cred că cele mai importante aspecte sunt să fim direcți, fermi, clari și să rămânem uniți”, a întărit Mark Taplin.

„Nimeni nu știe ce are Kremlinul de gând să facă în următoarele săptămâni”

Întrebat dacă există motive pentru a ne teme că Vladimir Putin ar putea încerca să testeze articolul 5 al NATO privind apărarea colectivă, în contextul amenințărilor care au tot venit dinspre Rusia din cauza scutului antirachetă, Mark Taplin nu s-a arătat îngrijorat de un asemenea scenariu, dar a subliniat că nu pot fi ignorate comportamentul provocator al Rusiei și eforturile de intimidare: „Din fericire – și cred că Alianța procedează corect în a face mai vizibil angajamentul (față de securitatea țărilor din regiune, o referire la măsurile recente de consolidare a flacului estic, n.red.), pentru a nu exista loc de neînțelegeri când vine vorba despre viteza de acțiune a NATO. Exercițiile pe care eu însumi le-am văzut zilele trecute, din mașină, sunt doar o reflecție a acestui fapt și trebuie să facem mai mult, fie la nivel bilateral, fie colectiv, mai ales aici, la periferie”.

Totuși, a arătat Taplin, cine spune că știe care sunt planurile lui Vladimir Putin se înșală, pentru că „nimeni nu știe ce are Kremlinul de gând să facă în următoarele săptămâni”. „E un grup restrâns de oameni, ceea ce e oarecum mai îngrijorător, în jurul președintelui Putin, care iau aceste decizii”, a mai declarat diplomatul SUA.

„Nu sunt sigur că va veni ziua în care Ucraina va fi membră NATO”

Cu privire la statutul Ucrainei în relația cu NATO, respectiv dacă e realistă o discuție despre o viitoare aderare, Taplin a răspuns: „Nu trebuie să vă spun vouă, românilor, că nu e un proces ușor. Trebuie să respectăm și să susținem decizia poporului ucrainean cu privire la alianțele sale și cred că UE a demonstrat asta, iar NATO trebuie, la rândul său, să accepte că, fie și la nivel de politică declarată, guvernul ucrainean poate spune că este interesat să adere. Noi n-ar trebui să îi răspundem că e imposibil, că nu se va întâmpla niciodată, ci ar trebui să spunem ‘haideți să colaborăm pentru a întări relațiile noastre””.

Dincolo de acest semn de deschidere, discuția despre aderare pare însă îndepărtată: „Nu sunt sigur că va veni ziua în care Ucraina va fi membră NATO, dar, dacă ar avea o relație specială cu NATO, e posibil să fie suficient pe viitor pentru a proteja interesele Ucrainei și ale Alianței”.

FOTO: Andreea Alexandru/Mediafax

„Rolul României în regiune, împreună cu cel al Poloniei, este apreciat și înțeles”

Taplin nu a lăudat doar acțiunile NATO de contracarare a agresiunilor rusești, ci și România: „Rolul României în regiune, împreună cu cel al Poloniei, este apreciat și înțeles. Nu ați avut voi un ambasador american de mult timp, dar credeți-mă, rolul vostru este recunoscut”, a dat asigurări americanul, explicând că țara noastră a avut contribuții pozitive în acest sens.

„Ceea ce cred că este important și pentru noi este să facem ce România face deja”, a mai spus Taplin. Un exemplu dat de diplomatul american este vizita oficială a președintelui Iohannis la Kiev. „Cred că este important să arăți o astfel de susținere”. Ba mai mult, a transmis americanul, „se contează pe România, dacă nu pentru a încheia această criză, pentru a o stabiliza”.

Mark Taplin, care a revenit la București în contextul aniversării a 135 de ani de relații bilateralo româno-americane, a fost însărcinat cu afaceri și adjunct al șefului misiunii diplomatice a SUA la București între 2005 și 2008. Anterior, a fost director pentru Ucraina, Moldova și Belarus în cadrul biroului pentru Europa și Eurasia al Departamentului de Stat și consilier pentru presă și cultură la Ambasada SUA de la Kiev. Și-a încheiat cariera diplomatică în iulie 2014, din funcția de însărcinat cu afaceri al SUA la Paris.